luni, 16 aprilie 2018

Cruciada celor trei gazoducte și Siria!



Aud tot mai des expresia "sărăcia arabă", "lumea a patra", "sălbatici", "needucați", "muritori de foame", "teroriști" când oamenii occidentali fac referire la Țările Arabe și la emigranții care provin din aceste locuri. Ușor. Foarte ușor fac oamenii afirmații care deși aparent adevărate, îi fac pe ei, occidentali, direct răspunzători de foametea, sărăcia și lipsa de stabilitate a populației arabe!

Țările Arabe nu au fost niciodată sărace. Dovadă invazia lor constantă de către occidentali încă din antichitate, de când a fost creat și cunoscutul Drum al Mătăsii. Au intrat peste ei cu bocancii săbiilor în trecut și al armelor, al tancurilor, al avioanelor, bombelor și războaielor în prezent, pentru a le lua tot: mătăsuri, petrol, gaze naturale, fosfați, sulf, aur, etc!

Resursele naturale,în mod normal ar trebui să fie o binecuvântare și să ducă țările de proveniență la o economie prosperă, la un trai bun, dar contrar, acestea sunt mereu sărăace și se dezvoltă mai greu decât cele care-şi cumpără resursele. Paradoxul se explică prin lipsa, deliberată în unele cazuri, a unei strategii de creştere sustenabilă care nu permite guvernelor să investească veniturile din exploatarea materiilor prime în mijloace de dezvoltare economică .

Deşi aceste țări sunt bogate în resurse, o mare parte a populației, trăiește la limita subzistenței, neavând acces la apă curentă şi canalizare, la electricitate, spitale, şcoli sau transport adecvat. Paradoxul nu e paradox și constă în faptul că țările bogate în resurse tind să aibă monede puternice, ceea ce face alte exporturi necompetitive cu bună știință. Cu alte cuvinte, fiind o țară nu foarte bogată, cu economie la limita traiului, nu ai cum să investești în industria de extracție și prelucrare a resurselor naturale, acest fapt atrăgând după sine investiții străine, care defavorizează economia ta ca țară sărăcă și favorizează doar PIB-ul și moneda lor! Apoi, mai sunt contractele necompetitive, semnate cu bună știință pentru a înstrăina resursele țării și marginalizarea unor țări politic pentru a se putea interveni apoi armat în exploatarea acestora. Cazul Irakului, Libiei, Siriei!

Nu sunt săraci, dar sunt mereu sub presiunea statelor occidentale. Sunt marginalizați politic. Sunt mereu sub lupă. Când apare un brexit care zguduie o economie sau un Trump care zdruncină o altă economie, se fac alianțe și se nasc războaie, în scopul de a ridica moneda marilor puteri și a distruge economia statului marginalizat.

Este foarte ușor să spunem despre arabi că sunt săraci după ce noi le distrugem țările, agricultura, industria, economia, le radem orașele și casele de pe fața pământului și îi trimitem în urmă cu sute de ani. iar ei, reclădesc, reânvie precum un Phoenix și când zic și ei...gata, iar apare un Trump și îi distruge. Și atunci, cum să nu existe sărăcie în aceste state? Cum să existe economie fiabilă? Poate, dar nu sunt lăsați! Intenția Marilor Puteri nu este să lase Orientul Mijlociu să se redreseze, deoarece astfel, ar fi una din cele mai mari puteri ale Globului, dacă nu a Universului.

Iar Siria...nu este altceva decât câmpul de bătălie unde se duce mai nou cruciada celor trei gazoducte!
Cum trebuie să ajungă gazul în Europa? Pe traseul Iran-Irak-Siria-Marea Mediterană sau pe direcţia Qatar-Arabia Saudită-Siria-Turcia?

Asta e întrebarea reală, iar răspunsul, după cum ați văzut, a fost cel care a făcut diferența și va fi unul decisiv, care va împărți cu adevărat polii politici, economici și globali!

Arabii teroriști? Nu. Adevărații teroriști sunt cei care dețin puterea și manipulează totul în scopuri proprii, folosindu-se de state, de oameni, de granițe, de tot ce putem vedea sau nu ne putem imagina!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu